Mazare cu pui

Mazarea e acea leguma pe care nici vegetarienii n-o suporta. E mica, rotunda si nu se lipeste una de alta. In copilarie o trageam cu prastia, atat de mult o desconsideram. De-abia mult mai tarziu, cu constiinta unei alimentatii sanatoase, am descoperit ca poate fi consumata o data la doua luni ca sa nu-mi afecteaza sanatatea. Acum o folosesc ca back-up, pentru zilele cand n-am altceva de mancare si mi-e lene sa cobor la magazin. E atat de simplu de facut, incat mi-e si jena sa scriu despre asta. Dar pentru ca mai sunt unii pentru care omleta reprezinta un mister culinar, o sa ma prefac ca voi ajuta pe cineva pierzand timpul pe aici.

Deci o sa fiu scurt si la obiect: Un borcan de mazare, 2 cepe, un morcov, vreo 3 linguri de pasta de tomate si un piept de pui taiat cubulete.Ceapa taiata fin se pune la inmuiat intr-o cratita cu ulei. Pe foc, nu la rece! Asezonam cu sare si piper. Dupa 2 minute se adauga morcovul dat pe razatoarea mare. Cand s-au inmuiat legumele, adaugam carnea. Dupa alte doua minute, bulionul si o cana de apa fierbinte. Le lasam cu capac sa fiarba vreo 20-30 de minute, apoi adaugam mazarea si apa cat sa acopere toata compozitia. Mie-mi place sa pun si frunze de dafin la mazare, dar e dupa gustul fiecaruia.

Mai lasam vreo 15-20 de minute la fiert. Daca sosul vi se pare prea moale, vi se pare. Daca tot n-aveti incredere sau stiti cu siguranta ca ati scapat cam multa apa, puteti extrage cateva linguri de sos intr-o cana, amestecati cu 2 linguri de faina si reintroduceti. Dar atentie, la fiert sosul trebuie sa fie moale, nu exagerati.

Dupa ce se raceste, sau chiar la servire, se presara fara mila cu marar proaspat, taiat fin.

Asta e tot. Nu e reteta care sa va consacre ca bucatar, dar sigur va face un PM satul si sanatos.