Azi n-am chef de povesti. Simt ca plesnesc. Mi-e greu sa ma misc de la masa pana-n pat.
Hai s-o terminam repede si sa mergem la culcare.
Fasolea, vreo jumate de kilogram a stat la inmuiat peste noapte. Se schimba apa (sa fie recesi sa le acopere de doua degete) si se da la fiert cu un praf de sare. Cand da primul clocot, se schimba din nou apa, de data asta cu apa fierbinte. Se lasa la fiert vreo jumatate de ora, apoi fiecare trebuie sa ia o decizie importanta: mai schimba sau nu apa inca o data. Cu cat se schimba apa de mai putine ori, cu atata e mai gustoasa iahnia, dar are si efecte colaterale.
Ultima apa se obtine firband un ciolan afumat. Poate fi cu multa carne, ce se va servi cu placere la final, sau poate fi fara carne si al carui rost e sa dea un oarecare gust de afumatura.
Separat, se pun la calit:
- vreo doua trei cepe taiate marunt;
- cand ceapa devine sticloasa, se adauga vreo sase catei de usturoi taiat marunt;
- dupa 1 minut se arunca si doi morcovi taiati la fel;
- dupa alte patru minute un ardel rosu bucatele (al meu e verde), o telina si o radacina de patrunjel, la fel, bucatele.
Mai e nevoie sa precizez ca toate astea au fost botezate din belsug cu sare, piper si boia?
Cand se inmoaie toate legumele, se arunca in oala peste fasole. Niste carnati de casa isi fac si eu loc, plus doua trei foi de dafin. Apoi lasam la fiert, pe cel mai mic foc posibil.
Cam in jumatate de ora, apa ar trebui sa fie destul de scazuta. Mai amestecam din cand in cand sa nu se prinda de fund. Daca totusi se prinde, ai putea lua in considerare sa porti niste pantaloni cand esti la bucatarie.
Spre final, mai adaug doua lingurite de cimbru uscat si trei linguri de pasta de tomate dizolvate separat in apa sau in seama din oala (daca mai e inca zeama). Pentru cei care gresesc si scapa prea multa apa, in pasta de tomate dizolvata se poate scapa si o lingura de faina alba, care va ingrosa sosul.
Cand se raceste, pe deasupra musai e sa apara marar verde.
Se serveste cu muraturi sau ceapa. Obligatoriu.
Si acum incerc sa ma mut in pat...
No comments:
Post a Comment